"Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile"
Constitutia Romaniei, articolul 30 aliniatul 1
“Opinia mea” este un site al Braşovului, al braşovenilor de aici sau de pe unde i-a dus
viaţa, al tuturor celor care cred in dreptul la opinie, in dreptul la adevăr.
Evolutia turismului brasovean în ultimii 3 ani (2001, 2002 si 2003)
Judetul Brasov este unul din judetele tarii cu un patrimoniu natural si istoric de invidiat, dar care nu este valorificat cum se cuvine. Brasovul este depozitar a nenumarate monumente ale naturii, între care "Poiana Narciselor" din vecinatatea municipiului Fagaras, Mlastinile Harman - Dealul Lempes, cu microclimat si flora de exceptie, Tigaile Ciucasului, Abruptul Bucsoiu sau Caldarea Malaiestilor din muntii Bucegi de o valoare peisagistica unica.
Exista doua parcuri nationale pe teritoriul sau - parcul national Piatra Craiului si o parte a parcului national Bucegi, exista 24 de rezervatii naturale.
Se poate spune ca prin elegantele hoteluri si baze turistice din Brasov, Poiana Brasov si Predeal, prin pitorescul gospodariilor taranesti din zonele Bran, Poiana Marului, Tara Bârsei, Tara Fagarasului si Vama Buzaului, judetul Brasov ofera "casa buna" oricui doreste sa vada, sa simta frumosul naturii si al oamenilor dintr-un areal turistic exceptional, recunoscut ca atare de toti cei ce i-au trecut pragul.
Judetul Brasov este încarcat de istorie. Urmele vietii omului pe aceste meleaguri dateaza înca din paleolitic si în continuare, pâna în epoca fierului care este bogat reprezentata. Asezarile dacice si ale populatiei daco - romane ale caror existenta este atestata prin descoperirile arheologice de la Brasov, Râsnov, Zarnesti, Feldioara, Teliu, Rupea - dovedesc ca si dupa retragerea stapânirii romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populatiei autohtone, care s-a mentinut si în perioada de trecere la feudalism si în continuare pâna astazi.
Râsnovul dateaza din epoca romana existând vestigii ale trecutului la hotarul dintre orasul Râsnov si comuna Vulcan concretizate în urmele unui castru roman al legiunii a - XIII - a Gemina.
Fagarasul, ca tinut este cunoscut înca din anul 1222 sub denumirea de Tara Fagarasului identica cu Tara Românilor (terra Blachorum).
Din îndepartate vremuri si mai ales de la începutul secolului al XIV-lea, datorita pozitiei sale, Brasovul ajunsese un important centru mestesugaresc si comercial ce avea intense relatii economice cu Tara Româneasca si Moldova înca din timpul domnitorilor Vlaicu Voda si Mircea cel Batrân, Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare.
În Scheii Brasovului, cu aproape cinci secole în urma (1495) a luat fiinta Prima Scoala Româneasca si tot aici îsi tipareste în secolul al XVI-lea, diaconul Coresi primele carti în limba româna.
În centrul istoric al orasului Brasov se afla Casa Sfatului ce dateaza din anul 1420 când apartinea breslei cojocarilor ( în prezent aici functioneaza sectia de istorie a Muzeului judetean), Casa Hirscher sau Podul Mestesugarilor, gazda renumitului complex comercial,"Cerbul Carpatin ".
În imediata apropiere a acestora se înalta impunatoarea Biserica Neagra recunoscuta pentru valoroasa colectie de covoare orientale din sec.XVI-XVII si cea mai mare orga, cu 4000 tuburi, din sud-estul Europei. Constructia acestui edificiu a fost începuta în anul 1385 si terminata abia dupa 100 ani.
Ca bastioane ale apararii cetatii Brasovului au fost ridicate Turnul Negru, la sfârsitul secolului al XV- lea si Turnul Alb construit în aceeasi perioada. La poalele Tâmpei ne întâmpina Bastionul Tesatorilor si Poarta Ecaterina.
Desi cea mai mare pondere în total a capacitatii de cazare turistica în functiune din tara de-a lungul celor 3 ani o detine judetul Constanta (20,3% în 2001, 21,9% in anul 2002), judetul Brasov este urmatorul judet cu o pondere a capacitatii de cazare în total de 7,1% anul 2001 si 6,5% în 2002. Avantajul sau este ca aceasta capacitate de cazare poate fi utilizata în toate anotimpurile.
Dar pentru a detalia gradul de folosire a capacitatii de cazare este necesar a cunoaste reteaua turistica a judetului Brasov de-a lungul celor 3 ani.
Este interesant de urmarit evolutia capacitatilor de cazare si a numarului de unitati turistice, pe tipuri de unitati, în vederea determinarii unei prognoze cât mai apropiate de realitate a evolutiei turismului brasovean.
Numarul de locuri a scazut în anul 2003 fata de anul 2001 cu 506, în timp ce numarul de unitati turistice cu o capacitate de cazare ce poate fi utilizata în toate anotimpurile a crescut cu 25 în aceasta perioada (7,4%).
Se poate observa ca în ultimii 3 ani, în judetul Brasov s-au pus în functiune 2 moteluri, 35 pensiuni, 7 pensiuni agroturistice, în schimb a scazut numarul de hoteluri cu 2, vile turistice cu 5, de cabane cu 8, bungalouri cu 3, campinguri cu 1. Cel mai afectat a fost în anul 2003 turismul montan, numarul locurilor de cazare în hoteluri scazând cu 559, cel în cabane scazând cu 317, în vile cu 8 si sistemul taberelor, unde numarul locurilor de cazare a scazut cu 174 din anul 2001 pâna în anul 2003.
Explicatia acestui fenomen o reprezinta în principal calitatea serviciilor, dar si cuantumul tarifelor pentru serviciile oferite, servicii al caror tarif mediu a crescut în ultimii 3 ani dupa cum urmeaza:
Cresterea preturilor a fost în perioada 2001-2003 de 43,3% la cazarea a doua persoane în hotel de doua stele, de 42,4% la cazarea pentru o noapte a unei persoane în hotel de 2 stele si de 28,9% la cazarea în apartament.
De aici rezida si numarul de sosiri în structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, dupa cum urmeaza:
Din tabelul de mai sus rezulta ca a scazut numarul de sosiri la turistii români cu 3,4% (de la 260.026 în anul 2001 la 251.070 în anul 2003), în timp ce la turistii straini acesta a crescut cu 8,0% (de la 68.289 în 2001 la 73.746 în anul 2003) pe de o parte datorita publicitatii facute turismului românesc peste hotare, iar pe de alta parte datorita cresterii reale a calitatii serviciilor în unitati turistice.
Se observa însa ca la categoria "alte", unde intra si pensiunile turistice numarul turistilor a înregistrat o crestere în anul 2003.
Numar de înnoptari pe tipuri de capacitati de cazare:
Ca numar de înnoptari, acestea au scazut la turistii români cu 16,2% în 2002 si cu 8,1% fata de anul 2001. La turistii straini numarul de înnoptari a înregistrat o crestere cu 5,4% în anul 2002 comparativ cu anul 2001, urmând sa scada apoi cu 7,1% din anul 2002 pâna în 2003 .
Pe total, indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica, determinat ca raport între numarul de înnoptari si numarul de locuri-zile pe capacitate turistica a fost în judetul Brasov în anul 2003 mai mic decât media pe tara (si asa destul de mica) si mai mica chiar decât media regiunii centru. Acesta reprezinta un real semnal de alarma în vederea luarii de masuri pentru relansarea turismului brasovean.
Cel mai mare indice de utilizare a capacitatii turistice în functiune s-a înregistrat în anul 2002 (23,6%), comparativ cu ceilalti ani (23,1% în 2001 si 22,5% în anul 2003).
Din punct de vedere economic si financiar firmele brasovene angrenate în activitatea de turism au realizat în anul 2002 o cifra de afaceri de 1.316,4 mld. lei (fata de 1054,3 mld. lei în 2001), reprezentând doar 1,4% din totalul cifrei de afaceri realizata la nivel de judet în anul 2002 (conform bilanturilor contabile depuse de agentii economici care au sediul pe teritoriul judetului Brasov).
Soldul exercitiului financiar net a fost în anul 2002 de 113 mld. lei, iar nivelul datoriilor s-a ridicat la 713,7mld. lei. Rata rentabilitatii financiare, determinata ca raport între valoarea profitului brut si cea a cifrei de afaceri reprezinta la nivelul agentilor economici studiati 9,0%.
Concluzia este ca unitatile turistice sunt rentabile si de aici necesitatea luarii de masuri în vederea extinderii activitatii turistice.
Este dificil de prognozat evolutia turismului brasovean. Cert este ca se afla în impas si trebuie luate masuri de relansare a acestuia în primul rând prin îmbunatatirea calitatii, dar si prin extinderea pensiunilor rurale si agroturistice, prin acordarea de facilitati fiscale întreprinzatorilor în domeniu, dar si punerea în aplicarea a unor proiecte de finantare externa. De asemenea este necesara realizarea unei promotii inteligente, intensive si cu o arie larga de raspândire, atât în interiorul cât si în exteriorul tarii, si nu în ultimul rând practicarea unor tarife decente comparabile din punct de vedere tarif-calitate cu cele ale altor tari cu potential turistic.
Însa pentru toate acestea este necesara o infrastuctura sanatoasa si moderna si chiar realizarea vestitului aeroport la Brasov, toate presupunând un efort financiar deosebit care la ora actuala nu poate fi realizat decât prin colaborari internationale. Aceste masuri sunt absolut necesare deoarece turismul este speranta cresterii economice în viitor, în judetul Brasov dar si speranta bunastarii sociale determinata de ocuparea locurilor de munca din domeniu, care nu trebuie sa fie deloc putine, în conditiile în care industria brasoveana va genera noi someri.
» Starea Brasovului:
